Cooperativele agricole din România riscă să piardă fondurile europene după anul 2027

Alexandra Popa: 10% pentru rural e insuficient pentru România!

În contextul noului cadru bugetar propus de Bruxelles, România se confruntă cu un risc major: pierderea accesului la fonduri europene destinate la dezvoltarea rurală în perioada 2028-2034. Această amenințare provine din competiția intensă pentru resursele limitate, în care priorități precum urbanizarea, securitatea și apărarea vor lupta pentru aceleași bani.

O analiză detaliată a fost prezentată vineri, 30 octombrie 2026, în cadrul evenimentului INDAGRA FOOD, unde Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene (CRPE) au subliniat că pragul minim de 10% propus de Comisia Europeană pentru investiții în zonele rurale este inadecvat.

Acestea cer garanții financiare mult mai ferme pentru a asigura viitorul sectorului.

Arhitectura bugetară nouă, care înlocuiește actualul sistem al Politicii Agricole Comune (PAC) cu planuri naționale și regionale de parteneriat, restructurează complet modul în care banii sunt alocați. În timp ce aproximativ 300 de miliarde de euro sunt rezervate la nivel european pentru sprijinirea veniturilor fermierilor și gestionarea crizelor, finanțarea investițiilor mai largi în dezvoltarea rurală va depinde în mare măsură de prioritățile fiecărui stat membru.

Această schimbare structurată aduce cu sine riscul ca proiectele cu rezultate economice ușor de măsurat sau cu vizibilitate politică mare să fie favorizate în detrimentul inițiativelor destinate comunităților rurale.

Alexandra Popa, director executiv al CRPE, a subliniat că pentru România, procentul de 10% este insuficient, luând în considerare decalajele semnificative dintre mediul rural și cel urban. Fără alocări clare și predictibile, riscăm ca investițiile în cooperative, procesare, infrastructură sau servicii pentru comunitățile rurale să fie împinse pe plan secund.

Susținem majorarea pragului și stabilirea unei alocări minime pentru LEADER.

România trebuie să negocieze garanții financiare mai solide și să își definească de acum prioritățile, a declarat ea.

Programul european LEADER, care finanțează inițiative locale prin intermediul Grupurilor de Acțiune Locală (GAL), rămâne în noua arhitectură, dar bugetul și mecanismele de finanțare vor fi determinate de negocierile europene și de deciziile naționale.

O altă problemă critică privește condițiile de acces la fonduri pentru cooperativele agricole. O analiză CRPE, bazată pe datele Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale din iunie 2026, arată că în România există doar 229 de grupuri și organizații de producători active.

În condițiile în care multe dintre ele sunt organizate juridic sub forma cooperativelor, există pericolul că restrângerea finanțărilor la doar structurile recunoscute oficial va dezavantaja micii fermieri.

Noile reguli europene ar trebui să permită accesul la fonduri și pentru cooperativele care nu dețin încă statutul de organizație de producători recunoscută.

Dezvoltarea rurală include infrastructură și educație, nu doar agricultură!

Márton Balogh, director regional al Civitas, a explicat că pentru micii producători, asocierea este una dintre puținele modalități prin care pot accesa piețele și pot investi în dezvoltarea afacerilor lor. Avem nevoie de finanțări adaptate realității cooperativelor din România, nu doar de instrumente potrivite pentru structuri deja consolidate.

Dacă dezvoltarea rurală nu beneficiază de resurse suficiente, riscăm să pierdem tocmai investițiile care pot face diferența pentru micii producători, a afirmat el.

Pentru cooperative, accesul la aceste fonduri înseamnă posibilitatea de a realiza investiții în procesare agroalimentară, de a crește capacitatea de producție și de a îmbunătăți competitivitatea pe piață.

Finanțarea dezvoltării rurale nu se limitează la sectorul agricol, ci cuprinde și infrastructura, educația, serviciile publice, digitalizarea și activitățile economice neagricole. Deoarece zonele rurale acoperă peste 87% din suprafața României, investițiile în aceste teritorii sunt esențiale pentru dinamica economică a țării. O altă prioritate centrală a viitoarei Politici Agricole Comune este atragerea tinerilor în agricultură. Conform poziției Consiliului UE, statele membre vor fi obligate să elaboreze strategii naționale și pachete de sprijin pentru reînnoirea generațională în sector.

Pentru România, Civitas și CRPE consideră necesară includerea în prioritățile de finanțare a investițiilor în liceele agricole, pregătirea practică în ferme, învățământul dual și dezvoltarea competențelor antreprenoriale ale viitorilor fermieri.

La 26 octombrie 2026, miniștrii agriculturii din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au adoptat o poziție parțială de negociere privind reforma PAC după 2027. Totuși, Parlamentul European nu și-a finalizat încă poziția sa, iar regulile privind finanțarea cooperativelor agricole rămân de stabilite în cadrul negocierilor finale.

Dorian Filote, coordonator al echipei pentru securitate alimentară și piețe de la Comisia Europeană, prezent la dezbaterea de la INDAGRA FOOD, a clarificat că finanțarea cooperativelor nu va fi legată de un singur instrument.

Cele recunoscute ca organizații de producători ar putea accesa mecanismele din cadrul organizării comune a piețelor agricole, în timp ce alte forme de sprijin vor fi decise de autoritățile naționale.

Reprezentantul Comisiei a precizat că Parlamentul European ar putea contura poziția sa privind viitoarea PAC până la sfârșitul anului 2026 sau în ianuarie 2027. În acest context, Fundația Civitas și CRPE solicită autorităților române să majoreze pragul minim de finanțare pentru dezvoltarea rurală și să stabilească o alocare minimă pentru programul LEADER.

De asemenea, ele cer consultarea organizațiilor fermierilor, cooperativelor, Grupurilor de Acțiune Locală, autorităților locale și societății civile.

Aceste organizații subliniază că participarea acestor actori la elaborarea viitorului plan național și regional de parteneriat este crucială pentru a asigura că fondurile europene disponibile în perioada 2028–2034 răspundă cu adevărat la nevoile reale ale comunităților rurale.