România riscă să piardă miliarde de euro din fonduri europene

Mihai Ghigiu, actualul șef al portofoliului de investiții și proiecte europene

România riscă să piardă o sumă masivă din fondurile de redresare. Estimările actuale arată că din totalul de 3,4 miliarde de euro aflate în stadiu de suspendare, aproximativ 2,4 miliarde de euro riscă să fie pierduți definitiv din cauza nerespectării a 38 de ținte și jaloane. Această sumă ar putea fi redusă semnificativ dacă autoritățile reușesc să deblocheze circa 1 miliard de euro prin furnizarea de documentație suplimentară în termen de două luni, cu începutul procesului fixat pentru finalul lunii noiembrie 2026.

Mihai Ghigiu, actualul șef al portofoliului de investiții și proiecte europene, a fost direct în a recunoaște că situația financiară nu este deloc optimistă. În cadrul unei prezentări publice, el a detaliat istoria alocărilor: inițial, prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România a primit 29,2 miliarde de euro, împărțiți în 14,2 miliarde de euro ca granturi și 15 miliarde de euro sub formă de împrumuturi. După trei runde de negociere cu Comisia Europeană, pachetul a fost redus la 20,1 miliarde de euro în total, compus din 13,6 miliarde de euro în fonduri nerambursabile și 6,5 miliarde de euro în împrumuturi.

Restul, adică 3,4 miliarde de euro, se află într-o zonă de incertitudine

Până în prezent, România a reușit să atragă 13,27 miliarde de euro din acest plan. Pentru a încasa restul, anume 6,4 miliarde de euro, statul trebuie să depună două cereri de plată: prima, cu o valoare de 2,08 miliarde de euro, și a doua, de 4,35 miliarde de euro. Din această sumă totală, doar 3 miliarde de euro sunt considerați siguri, bazat pe jaloanele deja îndeplinite.

Restul, adică 3,4 miliarde de euro, se află într-o zonă de incertitudine. Din acești bani, circa 1,7 miliarde de euro sunt în formă de împrumut, iar diferența este din granturi. Pierderile cele mai mari provin din eșecul în implementarea legii privind salarizarea personalului bugetar și din obiectivele de decarbonizare, care însumează aproximativ 1 miliard de euro. Alte sume pot fi recuperate prin negocieri directe cu Bruxelles, implicând verificarea facturilor și a documentelor justificative din Ministerul Dezvoltării.

Procesul de evaluare va culmina în jurul lunii martie 2027, când Comisia Europeană va comunica decizia finală. Până atunci, România are la dispoziție o fereastră de două luni pentru a prezenta argumente și documente care să salveze o parte din fondurile suspendate.