Rusia propune proiecte comune în Arctica și cere eliminarea sancțiunilor asupra exporturilor de gaze

Miza uriașă a cartelului gazelor?

Moscova deschide ușa pentru parteneriate cu SUA în Arctica și cere ridicarea blocajelor la exportul de gaze

La a VIII-a ediție a Summitului Forumului Țărilor Exportatoare de Gaze (GECF), desfășurată pe 27 octombrie la Moscova, Vladimir Putin a semnalat deschiderea Rusiei pentru noi colaborări cu companii americane în regiunea arctică. Anunțul vine pe fondul unei piețe energetice globale puternice zdruncinate de tensiuni geopolitice și sancțiuni care continuă să blocheze fluxurile obișnuite de aprovizionare.

Reuniunea s-a încheiat cu o declarație comună tăioasă. Cele mai mari puteri producătoare de gaze cer răspicat eliminarea măsurilor unilaterale de presiune economică, diversificarea transportului și protejarea infrastructurii critice.

În plus, documentul bate moneda pe crearea unor mecanisme rapide de criză pentru situațiile în care aprovizionarea este pusă în pericol.

Cifrele oficiale ale GECF vorbesc de la sine despre greutatea organizației: cele 12 state membre controlează aproape 70% din rezervele dovedite de gaze ale planetei.

Tot ele acoperă 38% din producția comercializată global, 42% din exporturi și 47% din comerțul mondial cu GNL. Din club fac parte Rusia, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Algeria, Bolivia, Egipt, Guineea Ecuatorială, Iran, Libia, Nigeria, Trinidad și Tobago și Venezuela.

Cine vrea să exploateze Arctica?

În discursul său, liderul de la Kremlin a punctat că, deși europenii au tăiat punțile cu zăcămintele rusești, partenerii chinezi au rămas fideli colaborării, iar acum se tachinează ideea unei alianțe cu americanii în Arctica. Putin a insistat că schimburile de tehnologie sunt vitale pentru zăcămintele complexe și producția de GNL în ghețuri, lăudând totodată pașii făcuți de Rusia în tehnologia proprie de lichefiere.

Până la summit, nicio firmă din SUA nu a semnat însă vreun contract și nici nu s-a bătut palma pe vreun calendar concret.

Pe același ton, Putin a dat de pământ cu sancțiunile care țin gazul rusecesc departe de piețele internaționale.

În viziunea sa, măsurile coercitive lovesc direct în buzunarul consumatorilor de rând — companii, fabrici și gospodării — sufocați de prețuri uriașe din cauza lanțurilor de aprovizionare tăiate.

Kremlinul dă vina pe retragerea bruscă a unor volume masive de pe piață în timp ce cererea a rămas aceeași. Soluția propusă la Moscova? Optimizarea rutelor de transport pe baza geografiei fiecărui stat membru, astfel încât balanța dintre ofertă și consum să revină pe linia de plutire.