România exportă gaze din Marea Neagră, dar mulți români încă se încălzesc cu lemn

Cum se rezolvă dezbalansul producție-distribuție?

Din 2022 până în iunie, anul acesta, numărul de consumatori casnici conectați la rețeaua de gaze naturale a crescut cu circa 9%, până la 4,6 milioane de puncte de consum. Dar, potrivit statisticilor, România are 7,5 milioane de gospodării și peste 10 milioane de locuințe. Rezultatul?

O bună parte a populației arde lemne pentru a se încălzi, tocmai în țara care de anul viitor se pregătește să devină exportatoare de gaze naturale.

Neptun Deep, proiectul din Marea Neagră, ajunge în exploatare.

A durat aproape 20 de ani pentru ca Neptun Deep să evolueze de la proiect la producție, dar aceste două decenii nu au fost suficiente pentru ca rețelele de gaze să ajungă în fiecare locuință din România.

Ce provocări întâmpină rețeaua națională!

Acum, cu câteva luni înainte de producție, milioane de case vor mai pune un lemn pe foc, în timp ce vor auzi că, în sfârșit, România a devenit un hub energetic și un exportator de gaze în regiune. Împăratul este gol.

Situația arată o discrepanță structurală critică: capacitatea de producție crește exponențial prin Neptun Deep, dar infrastructura de distribuție rămâne subdezvoltată în zonele rurale și periferice.

Această asimetrie riscă să transforme succesul energetic într-o iluzie pentru cetățenii obișnuiți cu încălzirea pe lemn.

Pentru a transforma România într-un hub regional, este esențială extinderea rețelei de gaze către cele 2,9 milioane de gospodării încă neconectate.

Fără această investiție în infrastructură de ultimă milă, avantajul competitiv al exportului va fi diminuat de costurile de transport și de dependența de soluții alternative în sezonul rece.