Reactorul 1 al centralei Cernavodă a revenit la sistemul energetic după peste trei luni, pregătindu‑se să atingă

Reactorul 1 a atins 120 MW la 17:50?

Reîncadrarea Stabilității Energetice Naționale: Repornirea Reactorului 1 din Cernavodă și Implicațiile Sistemice

În contextul unor provocări semnificative pentru infrastructura energetică a țării, revenirea Reactorului 1 al centralei nucleare din Cernavodă la funcționarea în Sistemul Energetic Național (SEN) a marcat un pas important. Conform datelor furnizate de Transelectrica, reconectarea a avut loc vineri, începând cu ora 16:20, moment în care unitatea a început generarea de energie după o perioadă extinsă de inactivitate.

Această oprire, care a durat peste trei luni, a fost cauzată inițial de scăderea debitului Dunării.

Înainte de această revenire, este esențial să reamintim că Unitatea 1 a Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprită în data de 28 iulie, fiind deconectată deliberat de la SEN din cauza secetei fluviului. Ulterior, în ziua de 13 august, Nuclearelectrica a decis oprirea controlată și a Unității 2. Această situație a dus la o perioadă de aproape trei luni fără aport energetic din partea centralei.

Cele două reactoare din Cernavodă posedă fiecare o capacitate nominală de aproximativ 700 MW.

Când operează în sincronizare, acestea contribuie cu aproximativ 20% din totalul producției electrice a României.

Această lipsă de capacitate a impus necesitatea unor măsuri suplimentare de compensare, forțând România să recurgă în mod intens la importuri de energie și la resurse interne alternative pentru menținerea echilibrului sistemului național.

În ceea ce privește evoluția energetică ulterioară, puterea Reactorului 1 a atins marca de 120 MW la ora 17:50. Se prevede că această putere va fi incrementată progresiv pe mai multe niveluri operaționale. În cele din urmă, se anticipează că, în timpul serii de sâmbătă și noaptea de duminică, unitatea va atinge capacitatea maximă, revenind astfel la un regim de funcționare normal.

O condiție crucială pentru repornirea Reactorului 2 este legată de operațiunile Reactorului 1. Deoarece Unitatea 1 necesită volumuri substanțiale de apă pentru procesul de răcire, acest lucru va determina o scădere perceptibilă a nivelului în bazinul destinat apei de răcire de aspirație.

Doar după îndeplinirea acestor prerequisite tehnice, Nuclearelectrica va putea proceda la repornirea și sincronizarea Unității 2 în SEN.

Nuclearelectrica a transmis, miercuri, o declarație fermă subliniind angajamentul său față de generarea de energie nucleară, descrisă ca o sursă fundamentală, fiabilă, sigură și lipsită de emisiile de carbon, esențială pentru asigurarea securității energetice a națiunii.

În paralel cu aceste evenimente, sistemul energetic național a traversat recente perioade de dificultate. Joi seara, România a trebuit să efectueze importuri masive de energie electrică pentru a acoperi deficitul de producție și a preveni întreruperile de alimentare.

A existat riscul de blackout marți seară?

La un moment dat, în seara de joi, volumul importurilor a depășit pragul de 3.400 MW.

Această necesitate urgentă a apărut în contextul unei producții eoliene care s-a redus la doar câteva sute de MW, în contrast cu performanța de aproximativ 2.700–2.800 MW observată cu două zile înainte.

Importurile s-au apropiat semnificativ de capacitatea maximă transfrontalieră, estimată la aproximativ 4.000 MW.

Analiza consumului și producției din joi arată că, la ora 18:30, consumul total de energie electrică a atins un maxim zilnic de 7.899 MW. În același timp, producția internă înregistrată era de doar 4.498 MW, conform datelor Transelectrica.

Diferența de 3.401 MW a fost compensată integral prin importuri, având în vedere că producția eoliană la acel moment era de doar 273 MW și producția nucleară rămânea la zero.

O situație critică s-a manifestat marți seară, când țara a riscat un blackout în SEN. Această vulnerabilitate a fost declanșată de o defecțiune la o linie de evacuare de 400 kV, ceea ce a forțat oprirea centralei de la Brazi a Petrom, cu o capacitate de 860 MW.

Acest incident a avut loc în perioada în care cele două reactoare din Cernavodă erau nefuncționale și consumul se apropia de pragul de 8.000 MW.

Sistemul a reușit să mențină echilibrul marți seară, evitând deconectarea consumatorilor majori.

Acest succes a fost datorat în mare măsură contribuției producției eoliene, care s-a ridicat în apropierea pragului de 3.000 MW, alături de aportul hidricean (estimat între 200 și 300 MW), importurile și, în mod suplimentar, aportul furnizat de noua stație din Mintia, aflată încă în faza de testare, care a injectat în sistem aproximativ 600 MW, conform informațiilor obținute de E-nergia. ro din surse interne.

În lipsa aportului substanțial din partea vântului, deficitul care ar fi trebuit compensat prin surse dispecerizabile, importuri sau, ca ultimă soluție, prin reducerea consumului, ar fi depășit 4.000 MW, atingând astfel limita maximă de import impusă de capacitatea transfrontalieră a României.

Nuclearelectrica își reafirmă angajamentul ferm de a produce energie nucleară, o sursă sigură, fiabilă și fără emisii de carbon, esențială pentru securitatea energetică a României. Această viziune se aliniază necesității de a stabiliza rețeaua națională, care a demonstrat vulnerabilități semnificative în absența capacității nucleare.

Repornirea Reactorului 1 la 16:20 vineri, cu o creștere de putere până la 120 MW la 17:50, și prognoza de atingere a capacității maxime sâmbătă seară/duminică noapte, reprezintă un factor stabilizator crucial, mitigând riscurile evidențiate în zilele anterioare, cum ar fi importurile de până la 3.400 MW și riscul de blackout marți seară. Această revenire contribuie la reducerea dependenței critice de importuri și la consolidarea rezilienței energetice a țării.