De ce a intrat România în criză energetică?

Unde s-au dus resursele țării?

Sistemul energetic românesc se află într-o fază de fragilitate acută, marcată de o producție internă în scădere, o dependență crescută de importuri și o accelerare semnificativă a exporturilor. Datele publicate de Institutul Național de Statistică pentru anul 2025 conturează un dezechilibru care pune sub semnul întrebării modul în care ne gestionăm resursele. În timp ce producția internă de energie primară a coborât, fluxurile de import au urcat cu peste 10%, iar cele de export cu aproape 21%.

Aceste cifre nu explică singure întreaga criză, dar scot la iveală o problemă structurală: deși avem resurse considerabile, traiectoriile producției, importurilor și consumului nu arată o consolidare reală a independenței energetice.

Resursele totale de energie disponibile în România au atins în 2025 nivelul de 42,8 milioane de tone echivalent petrol (tep), în creștere cu 1,9% față de anul anterior. Acest avans a fost antrenat în principal de majorarea importurilor, a resurselor de gaze naturale utilizabile și a celor de țiței. În paralel, producția de energie primară a scăzut cu 2,4%, ajungând la 20,564 milioane tep.

Asta înseamnă că țara a generat cu 506.000 tep mai puțin decât în 2024, pe fondul unui recul la țiței, cărbune, gaze naturale utilizabile și energie electrică din surse regenerabile.

Pe partea de importuri, se remarcă o creștere generală de 10,6%. Această majorare a fost susținută în special de fluxurile de gaze naturale utilizabile, care au urcat cu 75%, și de cele de țiței, în creștere cu 7,9%.

Ce ascunde boom-ul exporturilor?

În contrast, importurile de cărbune și cocs s-au prăbușit cu 54,2%, iar cele de produse petroliere au coborât cu 9%.

Un semnal cheie din datele INS este expansiunea exporturilor de energie.

În 2025, volumul exportat, inclusiv buncărajul, a ajuns la 9,053 milioane tep, o creștere de 1,567 milioane tep față de 2024, ceea ce reprezintă un salt de 20,9%.

Această evoluție se produce în timp ce producția internă scade, iar importurile cresc.

Deși datele nu demonstrează automat că exporturile au provocat scăderea producției sau că energia vândută afară era musai necesară acasă, combinația dintre producție în cădere, importuri în urcare și exporturi în creștere rapidă ridică o întrebare legitimă: cât de eficientă mai este strategia României de a-și asigura stabilitatea sistemului?

În ceea ce privește energiile verzi și nucleare, resursele din hidroenergie, eolian, solar fotovoltaic și căldură nucleară au scăzut cu 2% în 2025. Reduceri similare s-au înregistrat la cărbune (-7,3%), produse petroliere din import (-9%) și cocs din import (-71,6%). În schimb, resursele de gaze naturale utilizabile au crescut cu 7,5%, iar cele de țiței cu 4,5%. Datele arată că declinul nu vine dintr-o singură direcție, ci dintr-o sumă de vulnerabilități, în timp ce importurile au peticit deficitul intern.

Cine mai consumă energie în România?

Pe planul consumului final, economia a înregistrat o scădere marginală de 4.000 tep față de anul precedent.

În spatele acestei stagnări se ascund însă schimbări majore de la un sector la altul. Consumul populației a crescut cu 6,5%, cel din transporturi cu 2,9%, iar în alte ramuri economice a avansat cu 8,1%. La polul opus, consumul energetic din industrie s-a prăbușit cu 15,8%, iar cel din agricultură și silvicultură a căzut cu 21,1%.

Structura consumului final arată că transporturile dețin cea mai mare pondere, de 35,5%, urmate de populație, cu 33,9%, și industrie, cu 18,1%. Această tăiere a consumului industrial poate însemna fie o eficientizare energetică, fie o frânare dureroasă a activității economice.

La nivel individual, consumul intern brut de energie pe locuitor a ajuns în 2025 la 1.569 kg echivalent petrol, în scădere cu 1,8% față de 2024. Această diminuare nu trebuie citită neapărat ca o victorie a eficienței; ea reflectă mai degrabă pulsul ezitant al economiei și schimbările din buzunarele românilor. Creșterea consumului la populație și prăbușirea lui în industrie arată că presiunile energetice lovesc inegal în economia românească.

În cele din urmă, tabloul trasat de INS pentru 2025 este unul plin de nuanțe incomode: producția scade, importurile urcă, exporturile fug spre exterior, iar industria își taie motoarele în timp ce populația consumă mai mult. Rămânem captivi într-un echilibru fragil între ce scoatem din pământ, ce cumpărăm de la alții și ce trimitem peste graniță.