Statul să aibă în calcul susținerea unor unități de producție care să genereze plusvaloare, pentru repornirea economiei

Piața materiilor prime nu funcționează local?!

În contextul revitalizării economice naționale, patronatul constructorilor subliniază imperativul ca administrația publică să ofere sprijin pentru întreprinderile de producție care contribuie la generarea de valoare adăugată. Acesta a evidențiat o serie de dificultăți majore cu care se confruntă furnizorii de materiale de construcții din România. Printre acestea se numără lipsa unei stabilități previzibile în piață, costurile exponențial crescute ale utilităților și nivelul ridicat al costurilor aferente forței de muncă. Un aspect deosebit, considerat critic, este absența unei producții interne de materii prime esențiale.

În cadrul discuțiilor, a fost clarificat că industria construcțiilor cuprinde o rețea complexă care include producătorii de materiale, entitățile de distribuție și constructorii propriu-zcuți. Când se referă strict la industrie, se înțelege sectorul dedicat fabricării materialelor de construcții. Deși situația în acest segment pare aparent simplă, realitatea actuală impune producătorilor să gestioneze provocări specifice contextului românesc. Aceste obstacole includ lipsa predictibilității, majorarea semnificativă a tarifelor pentru utilități și costurile elevat ale muncii. Aceste trei motive fundamentale, în opinia vorbitorului, necesită soluții urgente pentru viitor. Cu toate acestea, accentul a fost pus pe o problemă distinctă în piața materialelor de construcții: deficitul în producția de materii prime pe teritoriul românesc.

Irinel Gheorghe, Vicepreședintele FPSC, a ilustrat această problemă folosind exemplul stirenului. Această substanță este crucială pentru obținerea polistirenului, material utilizat în operațiunile de reabilitare termică a clădirilor urbane, vizibile în toate orașele mari. Reabilitarea termică aduce beneficii tangibile, reducând consumul energetic din locuințele multietajate cu o marjă de 30% până la 35%, condiționat realizarea corectă. O implementare optimă necesită, inițial, o evaluare tehnică, utilizarea camerelor termovizii pentru identificarea punctelor de pierdere termică și verificarea specificațiilor (grosime, densitate) ale materialului aplicat.

Totuși, domnul Gheorghe a subliniat că piața materiilor prime nu funcționează local. În cazul anvelopării, materialul relevant este polistirenul, iar acesta depinde de stiren, o materie primă care nu este produsă în România.

Prin urmare, stirenul este achiziționat din surse externe, fie din Europa, fie din Asia. Impactul prețului acestei materii prime asupra costului final al produsului este extrem de important, deoarece cantitatea necesară depinde de densitatea materialului utilizat. Pe lângă această vulnerabilitate, există o problemă de control a prețurilor, deoarece producții sunt puține, deși sunt entități mari.

Acești producători își pot ajusta prețurile în funcție de cerere și de percepția pieței române la nivel internațional. Această dependență externă ne afectează direct, având în vedere lipsa unei baze de producție locală.

În plus, Irinel Gheorghe a abordat și aspectul vechimeții infrastructurii industriale. Majoritatea fabricilor de materiale de construcții din România au o vechime semnificativă, având majoritatea fost construite în perioada anilor 2000. Aceste unități produc în principal materiale de bază, nu neapărat cele de nișă, și utilizează tehnologii din anii 2000 (aproximativ 2000-2002). Această tehnologie este acum învechită, atât din punct de vedere operațional, cât și din perspectiva eficienței energetice. De exemplu, utilizarea cuptorilor pe gaz consumă excesiv energie, în contrast cu orientarea modernă către surse electrice.

De asemenea, durata de viață a acestor fabrici, construite probabil în anii '90, se apropie de pragul final în jurul anului 2026-2027, necesitând intervenții de modernizare.

Accesul la energie la prețuri accesibile este vital?!

În opinia sa, statul ar trebui să faciliteze procesul de modernizare tehnică, nu prin subvenții directe, ci prin instrumente care să sporească competitivitatea. El a respins ideea ajutorului de stat în sensul tradițional, considerând-o dificil de gestionat. Modernizarea implică, în general, reducerea numărului de angajați. Ajutorul de stat ar trebui să vizeze scutirea sau reducerea taxelor și impozitelor pentru o anumită perioadă. Gheorghe a propus diverse modalități de suport. Primul și cel mai important pas ar fi acordarea de credite cu dobânzi subvenționate, având în vedere fragilitatea capitalului românesc în prezent.

Acest mecanism ar asigura competitivitatea întreprinderilor.

O altă necesitate vitală menționată este accesul la energie la prețuri accesibile. Reprezentantul constructorilor a avertizat asupra cumulului de taxe aplicate prețului energiei, care pot duce la dublarea sau chiar triplarea facturilor.

Crearea unei unități de producție eficiente necesită, fără îndoială, o sursă energetică economică. În aprilie din anul curent, prețul gazului a fost liberalizat pentru întreaga industrie, nu doar pentru sectorul construcțiilor. Această schimbare necesită o analiză detaliată; el a prezentat un exemplu concret: o factură de energie electrică a unui producător, compusă din 28 de linii.

Energia consumată reprezintă o linie, iar celelalte 27 sunt taxe (certificate verzi, taxe de transport etc.). O factură care reflectă un consum de energie de aproximativ 180.000 de lei ajunge la suma de 400.000 de lei la final.

Irinel Gheorghe a transmis un mesaj clar: măsurile pe care statul le trebuie să le ia în considerare pentru a stimula repornirea economică în România includ sprijinirea unităților de producție care generează valoare adăugată, dar acest sprijin trebuie să fie structurat prin programe definite și clare. Aceste programe trebuie să acopere modernizarea, accesul la finanțare competitivă și asigurarea unui cost energetic rezonabil.

Aceste concluzii au fost prezentate în cadrul seminarului intitulat „Provocări concurențiale în sectorul construcţiilor”, organizat de Consiliul Concurenţei și Federaţia Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC) în orașul Sinaia, vineri. Irinel Gheorghe, antreprenor cu 29 de ani, a detaliat aceste aspecte cruciale pentru viitorul industriei.