România cere tarife de rețea transparente și securitate energetică europeană

Cum reglementăm fiscal taxarea energiei în UE?

La ședința Consiliului dedicată energiei, ținută la Luxemburg pe 29 octombrie 2026, ministrul român al energiei, Dumitru Chisăliță, a cerut claritate în tarifele de rețea și o accelerare a electrificării. Scopul: să se reducă povara financiară pe care o poartă cetățenii și firmele.

România a cerut transparență în modul în care se calculează tarifele de rețea — acea parte a facturii care acoperă transportul și distribuția curentului electric, inclusiv investițiile în infrastructură. Totodată, s-a pledat pentru o utilizare mai eficientă a infrastructurii deja existente.

Ministrul a subliniat că standardele europene trebuie să fie flexibile, să se adapteze la specificurile fiecărui sistem energetic național, respectând autoritățile de reglementare din fiecare țară. Pentru România, indicatorul decisiv este impactul direct pe factura finală a cetățenilor și firmelor. Țara susține regulamente care încurajează utilizarea rațională a rețelelor și eliminarea cheltuielilor nejustificate, dar și investiții pentru renovarea infrastructurii.

Împreună cu alte state membre, România a cerut o ședință de urgență între miniștrii energiei și finanțelor, pentru a găsi rapid răspunsuri la presiunea prețurilor înainte de sezonul rece.

Pe plan fiscal, poziția română a fost că taxarea energiei trebuie reglementată prin legislația UE în materie fiscală, respectând suveranitatea națională și principiul unanimității. Stimularea electrificării trebuie urmărită cu atenție la efectele asupra consumatorilor, industriei și finanțelor publice.

Dezbaterile la nivel comunitar se vor prelungi, iar România va continua să susțină soluții care să scadă costurile energiei, să motiveze investițiile și să întărească puterea economică a țării.

În contextul discuțiilor despre securitatea aprovizionării și pregătirea pentru iarna 2026-2027, ministrul a evidențiat necesitatea unui răspuns coordonat la nivel european, care să garanteze continuitatea furnizării cu energie și să protejeze utilizatorii. A atras atenția asupra presiunilor generate de prețurile înalte ale energiei asupra populației și industriei, subliniind că pregătirea pentru anotimpul rece trebuie să vizeze atât siguranța aprovizionării, cât și accesibilitatea energiei pentru consumatori.

Dialogul strategic privind rafinăriile europene!

România a fost în spatele diversificării căilor de aprovizionare, a întăririi cooperării regionale și a investițiilor în interconectări, în stocare și în modernizarea infrastructurii energetice.

Ministrul a subliniat importanța adaptării sistemelor energetice la evenimile meteo extreme, bazându-se pe experiența secetei din vară.

A cerut Comisiei Europene să prezinte cât mai repede o propunere legislativă de revizuire a cadrului UE privind securitatea energetică, cu accent pe pregătirea pentru riscurile climatice, întăririi cooperării regionale și creșterii rezilienței infrastructurii energetice.

Totodată, a fost susținut dialogul strategic privind rafinăriile europene, subliniind rolul acestora în securitatea aprovizionării cu carburanți și menținerea competitivității economiei.

Un punct de importanță deosebită a fost acordat sprijinirii Republicii Moldova, al cărei ministru al energiei, Dorin Junghietu, a participat la dezbateri. România a reafirmat necesitatea continuării sprijinului coordonat la nivelul UE, atât pentru pregătirea anotimpului rece, cât și pentru întăririi rezilienței pe termen lung, prin diversificarea aprovizionării, dezvoltarea interconectărilor și integrarea în piața europeană a energiei.

„Securitatea energetică a Republicii Moldova este o componentă a securității energetice europene. Este vital să continuăm sprijinul. Solidaritatea europeană poate aduce un impact concret pentru cei mai vulnerabili dintre consumatori, inclusiv pentru cei din Republica Moldova”, a declarat ministrul, Dumitru Chisăliță.

În marja lucrărilor Consiliului, ministrul român al energiei a purtat, de asemenea, discuții bilaterale cu omologul său din Republica Moldova, Dorin Junghietu.