Prețurile la energie vor reveni la normal în doi-trei ani

Speranța pentru 2028 este reală?

O perspectivă optimă asupra costurilor energetice în România se materializează în termenii de doi până la trei ani, conform estimărilor oferite de Consilierul prezidențial, Radu Burnete. Acesta a prezentat, în cadrul evenimentului Concordia Summit 2026, desfășurat în această zi de vineri, 6 noiembrie, o viziune în care fluctuațiile tarifelor vor reveni la nivelul normal începând cu anul 2028, odată ce impactul investițiilor substanțiale în sectorul energetic devine evident.

Totuși, oficialul a emis un avertisment ferm, subliniind că perioada imediat următoare, în lunile de iarnă, va aduce provocări semnificative atât pentru entitățile comerciale, cât și pentru consumatorii individuali, din cauza tensiunilor geopolitice intensificate pe piața internațională a combustibililor.

Această evoluție pozitivă a structurilor tarifare depinde în mod direct și critic de finalizarea punctuală a proiectelor inițiate anterior și de extinderea continuă a infrastructurii de transport energetic. Deși guvernul român a alocat fonduri semnificative pentru dezvoltarea capacităților de producție bazate pe surse regenerabile și pentru implementarea sistemelor de stocare, infrastructura existentă nu reușește să acompanieze viteza cu care apar noi unități de producție.

Un element decisiv pentru atenuarea presiunii financiare persistente rămâne proiectul de extracție Neptun Deep, localizat în Marea Neagră, care va poziționa țara ca un furnizor major de gaze naturale.

Radu Burnete a reiterat la Concordia Summit 2026 convinția sa că, în decursul a doi sau trei ani, prețul energiei în România va atinge o stare mai echilibrată.

Consilierul responsabil de politicile economice și sociale își exprimă speranța ca, începând cu anul 2028, facturile să nu mai reprezinte o povară atât de apăsătoare pentru mediul de afaceri. Cu toate acestea, trebuie subliniat că aceste proiecții optimiste nu sunt garantate în mod absolut; ele sunt strict condiționate de progresul real realizat pe șantiere, de modernizarea rețelelor de distribuție, de integrarea gazelor din Neptun Deep pe piața românească și de dinamica neprevăzută a piețelor globale.

Stabilitatea energetică depinde de economia generală!

Burnete a detaliat în plus contextul actual, menționând că iarna va fi dificilă nu doar pe teritoriul românesc, ci la nivel global, din cauza tensiunilor puternice ale pieței energetice internaționale. Deși România are problemele sale specifice, acesta a subliniat că investițiile întârziiate, deși lente, se vor finaliza.

El a recunoscut că, deși s-au realizat investiții importante în energie regenerabilă și în sisteme de stocare, este necesară o alocare mai mare de resurse pentru modernizarea rețelelor, deoarece acestea nu țin pasul cu capacitatea de producție crescută.

Stabilitatea în sectorul energetic este intrinsec legată de starea macroeconomică generală. Burnete consideră vitală gestionarea riguroasă a cheltuielilor publice și reducerea deficitului bugetar. O scădere a acestuia până la pragul de 5% din produsul intern brut în următorul an ar facilita o îmbunătățire vizibilă a perspectivei economice generale. Totuși, factorii geopolitici externi exercită o influență masivă asupra acest scenariu. Încheierea conflictului din Iran și stabilirea unui armistițiu în Ucraina sunt considerate piloni esențiali pentru diminuarea presiunii asupra prețurilor la nivel mondial.

În plus, pentru o dezvoltare economică pe termen lung, viziunea reprezentantului Administrației Prezidențiale impune o mobilizare puternică a resurselor financiare interne.

Piața autohtonă de capital necesită instrumente financiare mai sofisticate, o creștere a lichidității disponibile și o simplificare legislativă drastică.

Fondurile disponibile în țară ar trebui direcționate în mod preponderent către întreprinderile mici, mijlocii și mari, asigurând astfel finanțarea necesară pentru investiții și promovând o creștere economică durabilă.

Burnete a adăugat că, în paralel cu controlul cheltuielilor statului și atingerea unui deficit de aproximativ cinci la sfârșitul anului viitor, scenariul se va îmbunătăți semnificativ, mai ales dacă se rezolvă situația din Iran și se obține un armistițiu în Ucraina.