Facturile de iarnă vor fi mai scumpe: România în fruntea scumpirilor din UE

Gazele naturale ascend în prețuri!

Cifrele oficiale publicate vineri de biroul european de statistici arată o realitate îngrijorătoare pentru buzunarul românilor: România a suferit cele mai puternice majorări ale tarifelor la energie electrică și gaze naturale pentru utilizatorii casnici în toată Uniunea Europeană, comparând primele șase luni ale anului 2026 cu aceeași perioadă din anul precedent. Anume, scumpirea la curent a atins 51,6%, iar la gaz 9,3%, poziționând țara noastră în vârfurile clasamentului european al creșterilor de prețuri.

În contextul în care iarna se apropie, ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, a emis o avertizare clară privind riscul unor noi majorări la factura de electricitate și la costurile gazelor pentru utilizatorii non-casnici.

Datele Eurostat dezvăluie că media prețurilor la electricitate pentru gospodării din UE a coborât în prima jumătate a anului 2026 la 0,28 euro pe kilowatt-oră, o scădere de 2,2% față de nivelul de 0,29 euro/kWh din semestrul anterior. Diferențele între statele membre rămân semnificative: de la 0,11 euro/kWh în Ungaria până la 0,39 euro/kWh în Irlanda.

Când ne uităm la dinamica față de primul semestru din 2025, România se află pe primul loc cu o creștere de 51,6% în moneda națională, urmată de Irlanda (19,8%) și Finlanda (18,4%).

La polul opus, cele mai mari reduceri s-au înregistrat în Danemarca (-31,7%) și Luxemburg (-24,1%).

Analizând valorile exprimate în standardul puterii de cumpărare (PPS), prețurile pentru electricitate au fost cele mai ridicate pentru gospodăriile din România, la 46,9 PPS pentru 100 kWh, față de 41,1 în Polonia și 34,3 în Cehia. Cele mai mici niveluri au fost înregistrate în Malta (13,8 PPS/100 kWh), Ungaria (14,7) și Luxemburg (15,5).

Aceste date subliniază paradoxul românesc: deși țara noastră înregistrează cele mai mari creșteri procentuale, nivelul absolut al prețurilor rămâne încă printre cele mai mici din Europa.

Situația la gazele naturale prezintă o altă dinamică. Prețul mediu plătit de gospodăriile din UE a scăzut la 0,11 euro/kWh în primele șase luni ale anului 2026, înregistrând o reducere de 10,2% față de a doua jumătate a anului 2025 și de 3,5% față de primul semestru al anului trecut.

Comparativ cu aceeași perioadă din 2025, prețurile au coborât în 12 state membre, au urcat în șapte și au rămas neschimbate în patru. România a înregistrat cea mai mare creștere, de 9,3%, urmată de Croația (8,9%) și Slovacia (6,6%). Cele mai mari scăderi s-au produs în Bulgaria (-14,5%), Grecia (-11,3%) și Spania (-10%).

Cu toate acestea, media prețului în România, de 0,06 euro/kWh, se situează printre cele mai mici din UE, după Ungaria (0,03 euro/kWh) și Croația (0,05 euro/kWh).

Nivelul cel mai ridicat a fost înregistrat în Suedia, la 0,22 euro/kWh.

Într-un interviu televizat difuzat pe 31 octombrie, ministrul Dumitru Chisăliță a explicat mecanismele aplicabile gazelor produse pe teritoriul național.

Acesta a subliniat că legislația în vigoare prevede un preț administrativ pentru gazul natural românesc vândut către companiile de furnizare până la data de 31 martie 2027.

Dacă analizăm perspectiva consumatorului casnic, avem o reglementare care fixează un preț administrativ pentru gazul produs în țară.

Asta înseamnă că costul final ar trebui să rămână aproape identic cu cel din anul trecut.

Practic, facturile nu ar trebui să fie mai mari, deoarece prețul administrativ este inferior plafonului din anul precedent, a precizat șeful ministerului Energiei.

Ce surse afectează facturile non-casnice?

Referitor la electricitate, ministrul a atras atenția asupra ofertelor mai costisitoare ale furnizorilor, care se pot reflecta direct în contractele utilizatorilor.

În sectorul energiei electrice observăm o creștere a tarifelor, vizibilă pe platforma ANRE, unde sunt listate ofertele diversilor furnizori.

Aceste oferte sunt acum mai mari, ceea ce înseamnă că, probabil, multe contracte individuale încheiate între firme și consumatori vor prelua aceste prețuri mai ridicate.

Deci vorbim despre o majorare a costului energiei electrice pentru utilizatori, a detaliat Chisăliță, menționând că amplitudinea creșterii se situează între 10 și 22%, variind în funcție de furnizor și de tipul contractului.

El a subliniat că piața este reglementată de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), iar ministerul se bazează pe datele publice disponibile. Pentru utilizatorii non-casnici, impactul este similar, chiar dacă în documentele publice creșterea pare mai moderată decât la casnicii.

În ceea ce privește utilizatorii non-casnici de gaze, ministrul a identificat mai multe surse de risc.

Acestea includ atât prețurile la care se încheie contractele, cât și expunerea unor cumpărători la fluctuațiile zilnice ale pieței.

Pentru utilizatorii non-casnici de gaze naturale, observăm o creștere importantă a costurilor.

Pentru cei care nu au contracte pe termen lung, prețurile pot urca semnificativ. Există contracte legate de prețul zilei următoare, care se ajustează în funcție de dinamica pieței. În ultima perioadă, prețul pentru ziua următoare s-a dublat față de aceeași perioadă din anul anterior.

Deși nu întreg acest preț se transmite în costul final, estimăm o majorare de peste 20%, o cifră mai mare decât cea menționată anterior, a explicat Chisăliță.

Ministrul a anunțat că se lucrează la pachete de sprijin pentru electricitate și gaze, precum și măsuri destinate consumatorilor vulnerabili. Aceste inițiative vor fi supuse consultării și aprobării legislative. Trebuie să precizăm că, atât la gaze, cât și la energie electrică, dezvoltăm scheme de sprijin.

Trebuie să le coordonăm cu Consiliul Concurenței, deoarece acesta trebuie să le valideze. De la preluarea funcției, am format grupuri de lucru pentru gaze, energie electrică și consumatori vulnerabili. Există o situație care a rămas în suspensie, iar în următoarele săptămâni vom prezenta aceste politici pentru aprobare parlamentară, a detaliat șeful ministerului Energiei.

Intervenția vizată țintește componenta de marfă din prețul final, care include tarifele reglementate și aspectele fiscale. Estimarea ministerului indică că aceste măsuri ar putea acoperi aproximativ 30% din costul total al energiei.

În octombrie 2026, Adrian Codirlașu, președintele Asociației CFA România, a emis o avertizare privind transmiterea costurilor energetice în prețurile bunurilor și serviciilor, în condițiile în care instrumentele de intervenție pe termen scurt sunt limitate. Acesta a invocat dificultățile din piața internă a electricității și efectele conflictului din Iran asupra piețelor globale de energie.

Practic, ne confruntăm cu o criză în toate cele trei componente energetice.

La nivel local, avem problema întreruperii centralei nucleare de la Cernavodă, iar la nivel global, conflictul din Iran a provocat prețuri la gazul metan nevăzute de la 2022 și un preț al petrolului care a depășit 100 de dolari pe baril, a explicat președintele CFA România într-o emisiune la Digi24.

Deoarece electricitatea, gazele și combustibilii constituie o parte esențială a costurilor de producție ale firmelor, majorarea lor poate alimenta inflația în perioada următoare. Potrivit lui Codirlașu, efectele au devenit vizibile încă din luna septembrie. „Tot ce derivă din aceste prețuri – mai întâi energia, apoi bunurile și serviciile care folosesc energia – vede automat o creștere a costului de producție și, implicit, o majorare a prețului final”, a concluzionat Codirlașu, subliniind legătura directă între scumpirea energiei și inflația generală.